Category Archives: Sperante

Re-cap

Ce bine era in facultate. Departe de stres si de griji singurele nelinisti era sa nu luam nota mare la nush-care-examen. Singurele lupte erau cu orgoliul propriu. Oamenii nu te vorbeau pe la spate, nu te injunghiau cand aveau ocazia.

Azi cica e zi buna sa-mi amintesc de iubirile din trecut. De parca am uitat prea multe clipe ce am iubit, de ce, cand si cum. Viata asta ciudata ne pune in situatii nasoale, momente de neindurat, dar cele mai tragice lupte au loc in mintea noastra. Amintiri frumoase, iubiri de care nu ne putem debarasa, fete si semne care odata vazute iti strica ziua. Eram in statie la autobuz si era unu cu una. El foarte inalt, aproape 2 m, ea un metru si o flegma. El, alb si parca un pic pistruiat, cu o piele fina si ea neagra ca noaptea, ca orice tiganca adevarata. Nu credeam ca-s impreuna pana cand el nu s-a aplecat destul de mult sa o ia in brate si sa o sarute. Am crezut ca lesin. Faza aia imi amintea de atatea de parca le vedeam in oglinda, de parca m-am vazut vreodata in oglinda cu el. Imi dadeau lacrimile si m-am intors intr-o parte. In autobuz, s-a uitat o data la mine si damn, am avut impresia ca ma priveste el. Aceeasi atitudine, aceleasi gesturi, pana si vocea era asemanatoare. Nici nu mai stiu ce era, cum suna, doar ma trec fiori cand imi aduc aminte de el. Acum 3 ani eram in culmea fericirii. El ma facea atat de fericita. Facultatea e o aventura, o perioada pe care nu o poti recupera. Te crezi matur cand tu inca stai pe banii parintilor si ai un loc caldut care te asteapta acasa. Altii muncesc pentru tine. De ce? Din dragoste. Si tu tot din dragoste iei taxiul si pleci de acasa. PAcat ca el tot nu intelege ca nu o sa-i ceri niciodata nimic, ca doar atentia lui e absolutul, e fericirea ta. Te bucurai doar sa stai langa el sa vorbesti nimicuri. Pentru ca orice nimic cu el era mai inteligent, mai util, mai frumos decat sa discuti despre politica si istorie cu altul. Toate celelalte nume au trecut in negura. Nu mai exista 4 ani, nici 4 saptamani, nici n intalniri ratate. El e singurul etalon al vietii tale sentimentale si niciunul nu o sa il faca sa dispara.

Iubesti din nou. E minunat, e extraordinar, e nebunie si e obositor cateodata. E obositor sa iti pese atat de mult. Ai uitat sa plangi si nu te intelege ca ai momente de slabiciune cand ai vrea sa plangi si sa fii luata in brate, protejata. El te vede puternica mereu. Mereu gata sa mai cuceresti un munte. E greu sa fie asa. Celalalt te proteja, te simteai tu intr-un anumit fel. E clar ca doi barbati nu pot fi la fel, nici modurile lor de a se exprima, de a iubi nu vor fi niciodata la fel. El era matur, asta e ca mine. Zapacit si visator, prea calm uneori. Uneori tip la el doar sa vad ca isi iese din pepeni. E distractiv sa il vezi cum se schimba, i-am zis odata sa fie barbat si sa se lupte cu mine. Il iubesc si imi da stabilitatea, sprijinul de care am nevoie, dar uneori lipseste ceva. As fi vrut sa fie maimult ca…trecutul. Nu o sa-l schimb. Nu e grav, nu am de ce, dar…amintirile alea ma vor bantui pentru tot restul vietii oricat as incerca sa le ascund, sa le uit. O sa ne mai intalnim vreodata si nu stiu ce reactie o sa am.

Totul e dificil. Alerg contratimp sa fac atatea lucruri. Alergam in fiecare zi sa facem bani. Sa facem multi bani sa ne cream un mediu decent, confortabil. Sa avem unde ne relaxa dupa ce ne-au mancat creierii colegii de la munca. Ce bine era la facultate. Nu te judeca nimeni, nu te cantarea nimeni, nu iti dadeau note pe bune si nu erai tarat in conflicte fara sfarsit. Oameni mari care se comporta ca niste copii carora le-au luat-o razna hormonii. Totul e complicat. Incerci sa nu te bagi, sa fii mereu neutra si tot te barfesc oamenii. Tot esti proasta oricate ai face, oricat ai avansa. Asa e in Ploiesti. Nereguli peste tot, nu se respecta nicio lege. Tarfe  tinere se culca cu tot felul de batrani si bastani pentru o haina buna si astea iti iau locul desi nu stiu nimic. Le vezi mereu venind si plecand. Au masini scumpe cumparate cu un oral si tu te chinui sa strangi bani… Se merge pe pupincurism, pe slugoi si mincinosi. Regulile sunt aici sa fie incalcate, sa fie innoite de la o saptamana la alta. E obositor…Totusi partile bune sunt oamenii de la care inveti o gramada de lucruri, oameni de treaba. Straini din toate tarile lumii.  Nu mai dau jos bratara de la turcii draguti care ne-au adus bratari, brelocuri si rahat turcesc. Astia2 seamana prea mult cu bunicul. Atat de glumeti, de calmi. Niste oameni calzi. Extraordinari orice s-ar zice despre turci. Mult mai buni decat romanii.

Iti dai seama de multe chestii pe care ti le scrii pe peretii inimii sa nu le uiti. Nu te baga in ce nu e legat de tine, nu auzi, nu vezi nimic. Oamenii sunt toti pentru ei indiferent ca sunt 2 pe tura. Nu exista 3 oameni sa se inteleaga intre ei. Ura creste intre noi de parca asa e menit sa fie. Hai sa ne param mai sus sa parem noi bine! Hai sa tesem intrigi si sa innebunim de cap oameni normali! Etc. Romania e de rahat si romanii sunt mai de rahat!

Metafore

Oameni sunt sume de trairi, unii si le constientizeaza, altii le reprima.

Unii alearga sa caute in exterior ce au in interior si apoi se intorc frustrati, obositi, urland ca n-au gasit ce cautau.. Multi nici macar nu stiu ce cauta.

Si totusi..

Omul, expresia inalta a Creatiei si totusi se intoarce la origini, murdarind frumusetea din el. Si cu toate astea, in aroganta sa crede ca are acces la tot si toate.

Omul se lasa amagit de rau, pentru ca raul e mai facil, mai ofertant. Si totusi nimeni, absolut nimeni nu este fericit fiind rau. Tocmai ca rautatea se naste din lipsa fericirii, nu invers.

Oamenii urasc diferitul in general, desi asta ne face speciali si prefera sa se conformeze la regulile impuse de societate, se sablonizeaza, se inhiba, se complac, tocmai de dragul de a fi acceptati cu orice pret.

Oamenii se prefac, isi pun masti, se ascund de ei insisi, dar ii tradeaza chipul. Chipuri brazdate de sute si sute de zambete si mii de lacrimi.

Oamenii sunt uneori izovoare de fericire, din care insetati in drumul vietii ne oprim si bem cu atata sete uneori incat am vrea sa le luam tot, am vrea sa-i inghitim.

Oamenii sunt si artisti si isi impart trairile, exact asa cum facem noi acum . Proiectia mea artistica empatizeaza cu proiectia ta artistica, fara sa ne cunoastem, insa oricat am vrea sa ascundem, cuvintele pe care le scriem ne tradeaza.  Tocmai ca empatia, nu ratiunea (cum aparent tindem sa credem) ne apropie.

Fara empatie, tot ce scriem noi n-are sens, poate ca nu suntem geniali, dar trairile din texte sunt de nepretuit. Sunt amintirile noastre,  de fapt pentru mine e cam tot ce am. Fiecare text e un sertar de visuri, de momente.

SUNT UN NEFERICIT, FARA SA CER COMPASIUNE. EU AM ALES SA MA RETRAG IN LUMEA MEA. AM DOUA STARI PREGNANTE, STAREA DE NEFERICERE SI STAREA DE GOL.

Nu ma reprezinta mai nimic, de multe ori ma intreb ce caut in viata mea. Cateodata am senzatia ca nici familia sau prietenii nu au nimic in comun cu mine.

Cu toate astea, stiu ca in putinele momente de fericire pe care le am sunt neduliate. Si le-am platit din plin cu atata suferinta. E un soi de economie artistica. In fond, si suferinta are rolul ei, dar nu trebuie sa ne drogam cu ea.

Mi e foarte greu sa scriu fara sa alunec spre profunzime. As mai putea sa scriu foarte mult,insa ma opresc.

It’s my life! My opinion, my choice!

Vreau sa fiu lasata sa fac propriile greseli! E treaba mea si timpul, sufletul meu la bataie!

Despre oameni am de zis multe, dar nu vreau sa enervez oamenii cu pareri prea sincere despre ei. Am dat multe sanse intr-o perioada prea inocenta a vietii, o perioada cand credeam ca oamenii nu ma vor rani. Credeam ca am dat numai de oameni buni, ca mie nu mi se va intampla nimic, nu ma va prosti nimeni, nu ma va fura nimeni. El mi-a zis. Mi-a zis multe si cand am ocazia sa vorbesc cu vreun adult copt la minte care imi da sfaturi simt ca e el. Il simt mai aproape. Ieri am avut un deja vu si am simtit din nou ca mi-e dor de el. Orice as face nu va disparea din amintirea mea niciodata. A fost special. In autobuz am vazut un liceean care semana cu el. Nu am putut sa imi dezlipesc privirea de pe fata lui. Atat de tanar, atat de frumos… A fost…Am crezut ca e un vis, am crezut ca se va schimba. Auzeam ce imi zicea, dar intelegeam cu totul altceva, intotdeauna in favoarea mea refuzand sa cred ca e un nenorocit oarecare, un pierde-vara, un coate goale cum ar zice unii. Am vrut sa cred ca nu imi voi pierde acea inocenta si fragilitate a sufletului. Am crezut ca voi fi mereu la fel, dar timpul a trecut. Am dat peste tot felul de nenorociti de soarta care m-au distrus in multe feluri. Mi-au zdrobit constiinta si increderea deja subreda in mine. Am plecat la drum cu entuziasm, cu entuziasmul visatorului si incepatorului. Nici Harap Alb cand a plecat la drum nu credea ca o sa i se intample ce i s-a intamplat. A trecut prin multe si si-a meritat coroana de imparat.

Oamenii sunt invidiosi. Nu invidiosi, EXTREM de invidiosi. Ar face orice pentru bani. Inseala, fura, dau in cap, fac orice. Barbatii plini de bani inseala cu stoarfe de doi bani pe care le cazeaza saptamanal la acelasi hotel de fite. Ii vezi pe toti si la un moment dat ti-e scarba. Ei nu dau doi bani pe tine ca lucrezi aici si nu invarti banii cu lopata, tu nu dai doi bani pe ei ca nu au moralitate. Nici educatie. Intra, nici buna ziua nu dau de parca ar fi cine-stie-cine. Un bosorog si o curva.

Tinerii sunt la fel daca nu mai rau. Iesi de la job cu salariul in portofel si parca iti ti geanta mai aproape. Intr-o mare de oameni hatri si insetati de avere ti-e frica. Ti-e frica sa nu pari ca ai avea bani, sa nu atragi atentia.  Lupti cu tine, cu ei, cu sistemul sa obtii mai mult. De ce? Pentru ca avem cu totii vise si familii de intretinut. Pentru ca vrem mai mult in fiecare zi, pentru ca suntem din ce in ce mai ambitiosi. Pentru ca vrem sa credem ca meritam mai mult si ii vom invata si pe ei sa creada asta si sa ne dea cat avem nevoie. Daca ai spune tuturor ce crezi despre ei ai fi dat afara. Din orice grup. Repudiat pe vecie. Sinceritatea costa, asa ca taci si indura. Oricate ar fi de indurat. Indura pana cand vei deveni un membru valoros acolo si iti vei asigura locul. Ai impresia ca toti te plac si te urasc in acelasi timp. Inveti incet-incet sa taci, sa nu iti dezvalui sentimentele, sa nu iti spui parerea si intr-un final sa nu ai incredere in nimeni. Esti mereu in garda.

Tu ce crezi despre oameni? Care e viata ta?

Multumesc, Edi Petre pentru colaborare!

Lego house

Eram stricata, ca o jucarie veche si rupta. Aveam sufletul in mii de bucatele si nu credeam ca-mi voi reveni vreodata. Mi-era frica, eram paralizata de frica. Nu voiam sa mai incerc si prima data am crezut ca nu o sa fie nimic special intre noi. Au trecut aproape 8 luni. Te-am luat de mana si am plecat de nebuni in lume de mai multe ori. Ne-am pierdut de ai nostri, de tot ce cunosteam numai sa ne recunoastem in bratele celuilalt. Sa ne gasim mai adulti, mai vii ca niciodata. M-ai invatat sa fiu vie, sa rad din nou, sa privesc cu bucurie spre viitor. Mi-ai alinat sufletul de fiecare data cand ma durea. Am plans pe umarul tau si mi-ai sters lacrimile. Ti-am tipat in telefon si m-ai linistit. M-am ascuns in bratele tale si nu m-am simtit ca si cum un sfinx ma imbratisa cu privirea doar. Am simtit iubirea ta si m-a vindecat. Nu de tot. Copilaria si inocenta aceea dulce nu vor mai reveni vreodata.

M-ai ridicat in brate si juram ca pot atinge stelele cu mana. Mi-ai aratat constelatiile in nopti instelate si neam baut cafeaua impreuna privind in zare cu gandurile imprastiate. Ai ingenunchiat ca in filme si ai scos inelul. Tu tremurai de emotii si eu ma inrosisem. Nu puteam sa iti raspund. Ne-am plimbat cu bagajele in spate pe drumuri de munte si am injurat destul de mult ca nu gaseam cazarea. Se intunecase si umblam cu telefonul aprins sa vad pe unde calc. Am gasit locatia si cand am intrat m-am aruncat direct pe pat. M-a salvat in mii de feluri. Nu exista trecut, nu mai incerc sa vad viitorul. Sunt aici si el e langa mine. Uneori in telefon, alteori se culcuseste in bratele mele. Ii ador parul roscat si pistruii de pe spate. Aproape ca m-a invatat sa inot si aproape ca am plans de bucurie in bratele lui de multe ori. Cu el pot sa ma plimb pe strazi razand fara sa-mi pese de trecatori, de cunoscuti si de necunoscut. Nu mi-e teama de nimic cu el. In vorbe putine ma apara de tot. Cu el am cele mai calde amintiri. Amintirile unei iubiri care creste pe zi ce trece. Un fel de iubire cu si fara nabadai care creste ca un copil. Razgaiat, nonconformist, nebun si visator. Daca am avea un copil o sa fie ca fetita asta de care am aprins atata drag ca i-as manca sufletul mic de fiecare data cand o imbratisez. E singurul copil de care am aprins drag, nu sunt o persoana moarta dupa copii.

E aici si nu o sa ma lase in niciun moment dificil. Ma stie trista, ma stie bucuroasa, ma stie glumeata si imi iubeste fiecare latura a personalitatii. Suntem imperfecti si ne-am gasit. Formam un intreg. O fi el mai colturos, dar e cel mai bun intreg pe care l-am format vreodata cu cineva. Imi fortez limitele in fiecare zi. Am in plan sa fac multe, iar el e aici. Cine mai sustine ideile mele tampite de a invata limbi demult apuse? Cine imi ia carti si cu cine vad filme vechi la care radem de ne tavalim pe jos? Cu cine fac maraton de filme si cu cine fac cumparaturi pana nu mai are cine sa le care?

Acest articol nu e pentru nimeni, la fel ca toate celelalte. Nu scriu pentru cititori. Nu vreau aplauze, nici injuraturi. Scriu pentru mine, pentru cum ma face sa ma simt.

Rasmin dent

Sanatatea dintilor nostri este foarte importanta. Poate ca nu avem mereu timp sa ii acordam atentia cuvenita, dar o vizita din cand in cand la sstomatolog este recomandata.

Stim cu totii cat conteaza o dantura ingrijita. Aspectul conteaza foarte mult in ziua de azi. E cartea de vizita a oricarui om. Prima impresie este data de aspect, de zambet, apoi de primele cuvinte. Par contraire, o dantura deplorabila inlatura orice sansa de noua colaborare, angajare sau parteneriat, prietenie.

Pentru posesorul unei danturi frumoase, sanatoase, acest atuu ii da incredere in sine si il face sa se simta atragator. De fapt, dantura este un element al sex appeal-ului in lumea moderna. Femeile cauta barbatul perfect: trup sculptat, dantura sanatoasa, piele catifelata, suflet si creier. Nu le putem avea pe toate de la un barbat, dar dantura este cel mai usor de ingrijit. Periatul zilnic, folosirea unei paste de dinti adecvate problemelor fiecaruia, ata dentara si apa de gura pot face minuni pentru cea mai afectata dantura. Pentru probleme care necesita operatiuni mai avansate recomand mersul la acest Cabinet Stomatologic din sector 5. Este vorba despre un cabinet stomatologic din Bucuresti care stie cum sa te ajute chiar cu cele mai grave probleme.

Rasmin dent este locul in care frica de dentist dispare. Oamenii profesionisti care lucreaza aici vor avea grija de tine si de dantura ta pentru a fi un om fericit cand vei iesi pe usa clinicii. Rasmindent are un site pe care vei gasi o multime de articole si de informatii utile scrise intr-un mod usor de inteles si retinut. Este timpul sa dai atentie danturii tale si sa te lasi pe mana unor specialisti. Nu vei regreta investitia facuta. Trebuie sa stii ca o plomba, un pivot, un implant reprezinta investitii in tine care dureaza mai mult de un an. Problemele tale vor disparea in cateva vizite la stomatolog. Nu trebuie sa iti fie frica! Procedeele si instrumentele, aparatura moderna duc durerea aproape de imperceptibil. Frica si durerea sunt doar in capul tau!

De ce imi plac fotoliile de masaj INADA

De curand am descoperit fotoliile de masaj INADA. Pentru prima data am folosit un astfel de fotoliu cand asteptam la rand la o clinica stomatologica. Mi s-a parut atat de relaxant tot masajul facut, incat in mai putin de o luna aveam propriul fotoliu de la INADA.

Daca ar fi sa spun ce imi place la fotoliile INADA as incepe cu functiile de masaj. Functiile de masaj pe care le au fotoliile INADA nu pot fi trecute cu vederea. Masajul este mai mult decat benefic si imita extrem de bine masajul clasic. Eu ma simt chiar mai relaxata dupa un astfel de masaj decat dupa unul clasic.

Apoi, imi place foarte mult designul acestor fotolii. Arata toate extrem de bine, astfel incat alegerea unui astfel de dispozitiv poate fi una destul de grea. Mie cel putin chiar mi-a fost greu sa aleg. Culorile sunt diverse. Fotoliile pot fi: albe, gri, maro, rosii sau o combinatie de culori. Atrag privirile si te indeamna sa le incerci si datorita formei pe care o au. Intra pe inadafamily.ro pentru a vedea modelele disponibile.

Imi plac aceste fotolii de masaj si pentru faptul ca sunt de calitate. Sunt fabricate in Japonia si sunt produse de top. Pentru mine calitatea conteaza enorm de mult atunci cand cumpar un anumit produs, iar produsele INADA indeplinesc toate conditiile pentru a putea fi considerate de calitate.

Si, un ultim motiv este pretul. Nu pot spun ca sunt cele mai ieftine fotolii de masaj de pe piata, insa pot spune ca raportul calitate-pret este unul corect, ceea ce pentru mine conteaza foarte mult.

Fotoliile de masaj sunt la mare cautare si inteleg si de ce. Suntem tot mai stresati, tot mai nervosi si avem tot mai putin timp de relaxare. Relaxarea data de astfel de dispozitive este extrem de placuta si aceste fotolii isi merita cu adevarat banii.

Eu mi-am cumparat un fotoliu de masaj INADA  S3 Flex pe care ti-l recomand si tie. Pe site insa mai poti vedea si alte produse la fel de calitative si interesante.