12 iulie


Azi este o zi speciala. Azi ne-am intalnit. La inceput nu-ti dadeam vreo sansa ca mi-era frica de tot, ca o sa ma ranesti ca atatia inaintea ta, ca o sa fiu dezamagita si o sa fug departe. Mi-a luat mult sa inteleg ca esti diferit, ca nu o sa ma ranesti niciodata. Cand mi-ai zis, in pat, pe intuneric, cand nu puteam dormi niciunul ca ti-ai propus sa fii tu tot ce nu au vrut sa fie altii, ce nu au putut sa fie, m-am topit. Te-am facut sa plangi odata si mi s-a rupt inima cand am realizat ca ma iubesti prea mult de plangi pentru mine. Mi-era greu sa vad ca ma iubeste cineva in afara de iubirea de psihopat a primului, un idiot din 1000 de puncte de vedere. Mi-e scarba numai cand ma gandesc la el, cat l-am iubit. Ca ce? Ca o proasta ce eram. Mi-am irosit cei mai frumosi ani din viata cu el. Ca sa ce? Ca sa am ce regreta.

Am trecut prin multe impreuna in anul asta. M-ai ridicat de mii de ori. Mi-ai sters lacrimile de pe obraz si m-am topit la atingerea delicata a degetelor tale care au invatat sa fie blande cu mine.M-am topit de mii de ori pentru ca am fost ghetar. Ma retrasesem in lumea mea sa nu mai fiu ranita de vreun tip autoritar, dar sexi. Vreun zeu cu ochi de zmeu, mai pensat si epilat decat mine, paranoic si rece, inteligent si dur. Un luceafar fara speranta traind intr-o lume in care eu nu am ce cauta. O lume in care nu mai vreau sa ajung. Un copil a fost intrebat odata ce vrea sa fie atunci cand o sa fie mare. A raspuns ca vrea sa fie fericit. Asta o sa fac eu: o sa fac orice lucru ma face fericita.

Te-am intalnit pe tine intr-un moment cand voiam doar o voce in telefon. Am vrut un prieten-prieten care a devenit cel mai bun prieten si acum e jumatatea mea. Nu cred ca ma insel. Abia astept sa ne sarutam pe plaja fierbinte la 7 dimineata si noaptea tarziu cand briza imi face parul creasta de cocos. Abia astept sa ne pierdem in multime. Abia astept sa fim doar noi doi. Astept concediul asta de 2 ani. Astept zilele astea doar cu tine de mult timp. Nu ma pricep sa scriu despre lucrurile bune din viata mea. E ciudat sa ma simt completa. Eram goala de secrete in bratele tale cand am inceput sa plang. Lacrimile imi siroiau pe obraji si ma ardeau. Am suferit prea mult sa ma las calcata in picioare de atatea fosile jegoase. Am suferit prea mult sa ma las batuta acum. Tu ma stii prea bine. E randul meu sa fiu fericita si nu o sa renunt asa usor. Sunt asa fericita ca imi vine iar sa plang.

O sa am grija de tine cum ai si tu de mine. O iubire cu pupaturi pe maini si pe obraji stand in genunchi langa patul meu sa nu ma trezesti dupa ce rup patul dupa turele lungi de munca. Am gasit ce cautam si o sa trec peste orice diferente. As putea sa desenez o harta a sufletului meu din pistruii de pe spatele tau. As putea sa stau o zi intreaga cu mainile in parul tau cand blond, cand roscat. Cu degetele tale lungi si pistruiate desenez noaptea constelatii pe cerul intunecat. Singura iubire reala, adevarata care nu doare.

O iubire cu tipete la telefon cateodata si saruturi cand ne vedem. Un fel de circ fara circ. O iubire fara nabadai ca la final nici nu mai stim de ce urlam la tine. Mi-a trecut si tu ai uitat. e bine asa!

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s