Modul de functionare al lifturilor


O data cu inventia primului motor electric in secolul al XIX-lea lumea s-a schimbat, si desi in multe domenii drumul electromotorului nu a fost intotdeauna unul ascendent, acesta pana la urma s-a impus, astfel incat in ziua de astazi este unul din cele mai raspandite masini de transformare a unei surse de energie in lucru mecanic. De fapt, aproximativ 60% din productia mondiala de electricitate ajunge sa fie folosita de aceste motoare, iar puteti fi siguri ca oriunde v-ati afla pe aceasta planeta in spatele aproape a oricarei miscari mecanice sta actiunea unui astfel de motor. Probabil insa ca va intrebati care este exact rolul unui motor electric si care este principiul lui de functionare.

Rolul acestor motoare electrice este de a transforma energia electrica primita de la reteaua de alimentare in energie mecanica, pe care apoi o livreaza prin intermediul unui ax. Ele functioneaza cu ajutorul principiilor electromagnetice, mai exact proprietatea de polilor magnetici de a se respinge sau de a se atrage in functie de tipul lor. Astfel, in constructia unui motor este nevoie de doua componente principale: un rotor si un stator. Statorul este partea stationara a motorului electric si are rolul de a crea un camp magnetic, putand fi un electromagnet sau un magnet permanent. Rotorul este partea mobila, un conductor prin care se trece un curent electric devenind astfel electromagnet. Plasand rotorul in interiorul campului magnetic generat de stator, polii acestuia vor fi atrasi si respinsi de polii statorului creandu-se astfel o miscare continua pe perioada alimentarii motorului cu electricitate.

Aplicatiile motoarelor electrice sunt la fel de numeroase ca si domeniile in care aceste pot fi folosite, si pot fi intalnite in aparate din domeniul casnic, precum ar fi mixerele, ventilatoarele si aparatele de aer conditionat, calculatoarele (ventilator, hard-disc, unitati optice) si in cele din domeniul industrial sau al transporturilor: macarale, lifturi, masini, snecuri, benzi transportoare si multe multe altele.

S-ar putea spune ca motoarele electrice propulseaza lumea inainte, iar uneori, cum se intampla in cazul lifturilor, in sus. Dar lifturile nu au folosit insa dintotdeauna electricitate, initial ele fiind actionate de oameni, animale sau prin mecanisme care foloseau forta apei, iar mai tarziu s-a inceput sa se foloseasca motoare pe aburi si sisteme hidraulice. La un moment dat, insa, un inventator german al carui nume probabil ca va suna cunoscut, Werner von Siemens, a combinat cele doua tehnologii: cea a lifturilor si cea a motoarelor electrice. Astfel in 1887 un motor electric din Baltimore rula in jurul unui tambur un cablu de care era atasat un lift. Cele doua tehnologii au evoluat rapid si in paralel ajungandu-se in ziua de astazi la motoare cu viteze multiple, electromagneti care au inlocuit sistemele manuale de franare, sisteme de control complexe care monitorizeaza si controleaza cu grija viteza liftului in orice situatie, iar cu ajutorul microcipurilor se pot operea seturi intregi de lifturi cu eficienta maxima si in siguranta deplina.

Din punct de vedere al constructiei, lifturile moderne nu sunt altceva decat o platforma care este ridicata sau coborata prin mijloace mecanice. Aceasta platforma traverseaza pe verticala un put, oprindu-se la diferitele nivele ale cladirii in care se afla, in functie de preferintele si necesitatile utilizatorilor. Lifturile moderne sunt folosite atat pentru transportul calatorilor cat si pentru transportul marfurilor si a altor materiale. In cazul lifturilor pentru calatori, platforma este transformata intr-o cabina care se poate inchide sau deschide prin intermediul unui set de usi. Scopul cabinei si al usilor este de a preveni caderea accidentala a pasagerilor in putul liftului.

Exista patru tipuri de lifturi: cu tractiune, hidraulice, pneumatice, cu auto-propulsie. Dintre acestea doar cel cu tractiune si cel cu auto-propusie folosesc motoare electrice pentru miscare, iar cel auto-propulsat, care este folosit in general in domeniul constructiilor poate utiliza si motoare pe combustie.

Lifturile cu tractiune pot fi atat cu cat si fara angrenaje, ambele versiuni folosind atat motoarele cu curent continuu, dar si cu curent alternativ, in special atunci cand acestea din urma sunt folosite impreuna cu angrenaje cu frecventa variabila. Un exemplu bun din categoria lifturilor cu tractiune, si unul care reprezinta o inovatie relativ recenta sunt lifturile fara o camera a masinilor, introduse in anul 1996. Inaintea aparitiei lor ascensoarele aveau nevoie ca in interiorul cladirii in care sunt instalate sa existe o camera (deobicei subterana) care sa contina toate mecanismele, motoarele si angrenajele liftului. Inovatia aceasta a eliminat nevoia pentru o astfel de camera, plasand toate aceste elemente chiar in putul liftului. Acest lucru a fost posibil in mare parte si datorita spatiului redus ocupat de motoarele electrice. Crearea de spatiu suplimentar nu este insa singurul avantaj, aceste tipuri de lifturi fiind mai eficiente energetic (cu 70%-80% mai putina energie consumata decat un lift hidraulic), au costuri reduse, pot opera la viteze mai mari si au un nivel al zgomotului redus (50-55 dBA), care le face sa fie ideale pentru cladiri de inaltimi medii sau mici.

In consecinta, exista cate un tip de lift pentru fiecare aplicatie si un motor electric pentru fiecare lift, iar in timp pe masura ce ambele tehnologii vor evolua ne putem astepta la din ce in ce mai multe inovatii care sa imbunateasca viteza, greutatea si bineinteles sigura acestora.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s