2016


Un nou an, o lista destul de incapatoare de dorinte si rezolutii pentru noul an. Am scris ceva in ea si am inceput sa tai de pe lista.

Lucruri minunate si groaznice se intampla in fiecare zi. In fiecare zi sau mai rar in cazul unora, ne gandim sa renuntam, dar nu o facem. Ne incapatanam cu un soi de nevinovatie sau speranta sa credem ca maine, intr-un mod miraculos, lucrurile vor sta mai bine. Si asa e, pentru ca de cele mai multe ori noi facem sa fie bine. Noi ne punem in cap lucruri marete si apoi incepem sa lucram pentru a le obtine.

Mi-am zis de la inceput sa e usor. Am fost prea orgolioasa sa admit ca mi-e greu, ca nu am stofa de asta, cel putin asa credeam. Acum au trecut doua luni de cand lucrez aici. Atmosfera e minunata si nu o sa mai gasesc oameni atat de buni in alta parte. Am facut naveta 7 saptamani din 8. De Revelion am cedat. Atunci mi-am dat seama ca nu se mai poate. In 24 ore gaseam chirie si stabileam o zi si o ora pentru vizionare. Dadeam chiria a doua si a treia ma instalam pentru ultimele 3 zile lucratoare. A fost simplu.

E bine. Ma simt bine. E locul meu aici. Am intalnit multi oameni buni. M-a ajutat multa lume. Imi amintesc doar zilele cand ma intorceam abatuta pe tren si cu gandul ca nu ma mai duc. Tocmai atunci aparea in compartimentul meu cineva cu chip bun care ma incuraja. Nu stiu cum naiba, luand acelasi tren de mai multe ori, nu mi-a mai fost dat nici macar o data sa intalnesc persoana aia. E bizar si frumos in acelasi timp. Cineva acolo sus ma iubeste indiferent cat am injurat, cat am sfidat si imi cer iertare. A fost o prostie sa cred ca voi reusi singura. traim printre oameni si daca ei nu ne ajuta nimic nu ne poate face sa reusim. Reusita e doar acceptarea celuilalt ca tu sa ai o sansa. Ti s-a dat un loc si ai fost cel mai bun.

I-am mai dat o sansa desi nu simteam nimic. Mi-am dat seama ca e cel mai rau om pe care l-am cunoscut si ca nu merita sa imi pierd mintile cu el. Sa il vad a fost cea mai mare greseala din viata mea. A fost groaznic. Ne-am despartit tacuti, inca ma tinea de mana cand am iesit din bloc. Avea mainile calde. M-a pupat pe buze si mi-a zis ca o sa ne mai vedem. Mi-as fi dorit sa zica asta alt blond. Ne-am indepartat senini si tacuti. Mi-a strigat in puterea diminetii ca ma iubeste. M-am intors. L-am privit. L-am lasat sa astepte. I-am zis ca stiu intr-un fel si sa inteleaga “si eu”. In gandul meu i-am zis “futu-ti…”. Am zambit stiind ca nu o sa mai accept sa il vad niciodata si m-am intors pe drumul meu. Ne-am despartit tacuti. Fara reprosuri, fara sentimente.

Ai vorbit vreodata serios cand mi-ai zis ca ma iubesti?

Sincer, nu. Am simtit doar in momentul ala.

De ce ma mai cauti?

Nu stiu, de prost.

Esti cea mai complicata fata. Nu reusesc sa te inteleg deloc.

Nici eu nu inteleg deloc cum gandesti si crede-ma: nu o sa stea nimeni cu tine daca te porti in halul asta.

Am stat 4 ani cu cineva. A fost o nebunie, ceva sa-ti amintesti peste ani. Cu urlete si tipete, cu saruturi si cu tinut de mama. M-a iubit si eu l-am iubit enorm. Pacat ca nu am stiut sa apreciem ce aveam. Am inteles ca e prea rar sa fii iubit, prea special. Am uitat cum era sa fii iubit de cineva. Am inteles ca oamenii care-ti sunt alaturi ar trebui imbracati in aur sa inteleaga cat sunt de importanti. Vineri m-am simtit oribil, am crezut ca nu mai plec de la birou si ca orasul e crunt, oamenii sunt la fel. Spre seara am inteles puterea vointei si a pozitivismului.

Am inteles si eu intr-un final ca oamenii sunt rai, ai dracu de rai si de vicleni. PRea putini cei buni. De aia el nu credea ca il plac cu adevarat. Credea ca vreau ceva de la el desi nu-i cerusem nimic niciodata. L-am iubit, l-am iubit mult pe zeul meu si desi nu ma mai gandesc la el ca nu am timp si ca imi face prea rau o sa ramana in mintea mea ca baiatul care s-a purtat extraordinar cu mine. M-a invatat multe. Mama m-a creat, m-a ocrotit, dar omul asta minunat m-a ajutat sa devin om in lumea asta rea. Daca as fi vazut atunci Game of thrones as fi inteles mai repede cum functioneaza lumea asta. Daca vrei sa iti pierzi inocenta si sa devii puternic si ambitios trebuie sa vezi 3 seriale exact in ordinea asta: Dr. House pentru a deveni artagos si egoist, Lie to me pentru a vedea minciuna mai repede si Game of thrones pentru a intelege cata inselatorie, prefacatorie, minciuna, interes exista in lumea asta. Game of thrones iti arunca pur si simplu creierul in aer, te schimba, te face alt om. Sa reusesti in viata asta ai nevoie de serialul asta. Am inteles cat conteaza oamenii pe care ii ai langa tine. Nu conteaza sa ai bani multi, sa ai lucruri materiale atat de mult cat conteaza apropierea unui om in zilele astea.

L-am iubit mult…Un an jumate am suferit dupa el. Mi-a oferit multe, dar se pare ca nu a fost menit sa stea prea mult in viata mea. Am crezut ca o sa il mai vad vreodata, ca o sa-l mai intalnesc, dar e clar ca nu sunt de teapa lui. Am avansat mult. Cred in autodepasire si dezvoltare personala, de asta ma si documentez, lucrez permanent la mine sa devin un om mai destept si mai bun. Mai abil, dar si mai bland.

Am facut recent 23ani. Inca nu imi vine sa cred cum a trecut timpul. Toti oamenii care au plecat din viata mea par departe, departe. Am dat in general doar de oameni buni. Oriunde m-am dus oamenii s-au bulucit sa ma ajute. Cred ca in viata conteaza mult cum vorbesti. Poti sa fii cel mai prost si mai rau om, daca stii sa vorbesti toti vor baga mana in foc sa garanteze pentru tine sau sa te ajute intr-un fel. Simt ca ma despart de ai mei intr-un final si incep sa fiu pe picioarele mele. Mica printesa incepe sa stie sa se descurce, sa faca lucruri prin casa. Nu mai e asa neindemanateca precum era sau se credea. Lucrurile sunt bine si sunt linistita. Pentru prima oara in viata mea am avut cea mai frumoasa zi de nastere. Colegele m-au surprins cu un cadou, dar cel mai frumos a fost sa simt atmosfera aia si ma fiu apreciata. Evoluez si sper candva sa pot sa ii rasplatesc pe toti oamenii care m-au ajutat candva. Sunt singura pe orice plan, dar sunt bine. Sunt linistita. As mai scrie, dar e tarziu.

Zic doar atat: cand lucrurile par fara speranta, invata sa ai speranta in mai bine!

 

Multumesc tuturor celor care ma citesc, care m-au incurajat vreodata, care m-au apreciat pentru te-miri-ce, care mi-au fost alaturi si care m-au ridicat din tristete cu o conversatie lunga!

Sper ca 2016 sa fie un an bun pentru toti si daca se incapataneaza sa nu fie, fiti puternici si zambitori, faceti voi sa fie asa cum va doriti!

Nu uitati de parintii care v-au ajutat sa ajungeti pana aici si faceti-le viata mai usoara  imediat ce puteti sa-i ajutati!

Iubirea e cel mai pretios lucru in vremurile grele in care traim!

I’ll be back with details soon from brand new life I’m designing!

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s