Noi 2


Nu ma intelegi niciodata si eu nu te inteleg nici o clipa. Mi-esti drag pana la cer, dar pana deschizi gura. Spui o tampenie sau o gluma care ma enerveaza intotdeauna. Esti, copilaros, exact opusul la ce-mi doream si totusi, nu pot sa te las sa pleci. Am plecat eu de atatea ori de m-am saturat. Aceeasi inima franta si toti fluturii din stomac morti. Peste 30 zile ma invii cu 2 mesaje pline de speranta.

E un fel de joaca de oameni mari aici. Tu te joci cu inima mea firava, iar eu cu nervii tai. Sincer, nici nu stiu de ce te intorci dupa ce ne balacarim si iti reprosez ca nu esti ce-mi doresc. Nici nu inteleg de ce mai incerc sa te schimb. Cand devii ca mine, om matur, parca nu-mi mai place…Joaca se termina. Pe cine mai provoc eu zi de zi? Si vii, la fel de mielusel de fiecare data, frumos 2 minute pana o dai in bara iar. Imi place cum zici asa moldoveneste “futu-ti…” cand iti zic ceva de dulce. Ne cam tragem de sirete si e amuzant si frustrant in acelasi timp. Imi iei timp si nervi si imi vine doar sa-ti dau una. Pacat ca nu ajung la fata da decat sa te sarut. Mai faci misto de pasiunile mele, de ceea ce ma intereseaza si de aia nu vorbesc despre mine cu tine. Fara sa vreau ma citesti. Din doua cuvinte o faci. Agitat, mereu pus pe sotii, mereu pe Facebook, cu telefonul in mana si cand mananci…Interesat de aspectul fizic mai mult decat o fac altii, cu o piele rozalie de blond-roscat, ochi verzi si cearcane mai verzi, un tatuaj colorat pe mana, inalt si slab cum imi place mie…Te iert de fiecare data cand iti vad fata aia care ma pune pe jar de fiecare data. De fiecare data cand plec zic ca e ultima oara. Ultima oara cand iti mai dau o sansa. Nu o sa revin. In 30 zile imi trece si o luam de la cap cu forte proaspete. Sperand sa ma intelegi mai bine, sa te maturizezi si sa ajungi sa tii la mine. Gelos, posesiv, pasional si amuzant, copilaros si matur cateodata, cuminte si indraznet, tot ceea ce am nevoie si ce urasc. Cand altii nu au nicio sansa tu ai 10. De ce? Pentru ca ai acel je ne sais qoui care ma da peste cap mereu si imi imaginez o lume alaturi de tine. O sa tacem si o sa ma faci sa tac, sa nu mai prostii fara sens in lumea ta cu saruturi lungi si dulci. O sa ne plimbam pe strazi pustii intr-un loc nou si nimeni n-o sa stie cine suntem si ce joc jucam cu sufletele noastre. O sa ma faci sa tac si sa ascult linistea din jur cand o sa ma ridici in brate sarutandu-ma in stilu-ti caracteristic. O sa ma faci sa-mi para rau intr-un final. O sa ma bucur ca te-ai intamplat in viata mea. Drumul meu merge mai departe, dar pentru moment esti oaza de odihna care imi trebuie. Esti tot ce vad si vreau acum. Ochii negri incep incet-incet sa paleasca si imi imaginez un viitor cu tine. Nu o sa fie liniste, nu o sa ai grija de mine cum o facea el, nu esti asa calm si nici un geniu necunoscut ca el. Prietenii tai nu te pot ajuta cu nimic, nu te vor invata nimic. In orice situatie grea doar eu ti-am fost alaturi. Nu ti-am oferit nimic si tot la mine te intorci. Probabil ca si tie ti-e drag de mine, nu cred desi mi-ai zis. Amintirile cu el care ma bantuiau in orice clipa palesc cand imi imaginez viitorul cu tine…Nu o sa fie liniste si pace, dar o sa fie nebunie si spart de farfurii in noapte. Macar nu o sa ne plictisim niciodata si stiu ca de mana ta pot fi adolescenta din nou fara sa ma gandesc ce zice lumea. Am curaj cu tine. Merg oriunde cu tine si ma enervezi maxim de fiecare data. Totusi nu pot sa iti fac nimic. Nu te-as atinge nici c-o floare. Ai o fata prea draguta, nu pot sa ma abtin sa nu te mangai. As face asta toata ziua daca n-am juca in piesa asta de teatru. Daca banii nu ar conta asa mult. Daca nu as vrea atat de mult, atat de multe. Atat de multe de facut. Daca m-as opri la iubire cum o faceam candva. 2 ani singura m-au invatat sa analizez mai bine totul, inclusiv pe mine si sa imi dau seama ca vreau prea multe de la viata, ca pot sa fac prea multe ca sa ma opresc la iubire. Nu o sa am o viata conventionala. Nu vreau o coilba, doi copii si un barbat alcoolic care ma “iubeste”. Sunt mai mult de atat. Nu o sa ma injosesc niciodata oricat de multe beneficii ar parea ca aduce. Nu e genul meu: cu fruntea sus sau in tarana!

Credeam ca plec singura, ca nu ma asteapta nimeni acolo. 3 persoane abia asteapta sa vin. Nu imi vine sa cred cat de bine incep sa mearga toate. Sper sa nu fiu dezamagita iar…Nu pastrez capricorni decat pe postul de prieteni foarte buni. Relatiile sunt un dezastru. Suntem prea dati peste cap sa ne repare cineva. Prea gandim totul si vrem prea mult perfectiunea. Cat am mai plans dupa cel mai inteligent capricorn pe care l-am cunoscut. Pana am inteles ca egoismul e o caracteristica specifica noua, ca pana ne gandim la altii ne gandim la noi. Sa ne fie noua bine, sa fim noi sus oricum, in orice situatie. O pasiune mistuitoare ne-a mistuit de la inceput. Nu am mai adorat pe nimeni asa. L-am adorat si pe el, dar nu era la fel. Noi nu eram la fel. El era…oaza mea de liniste si putina nebunie cand isi dadea voie sa imi dea voie mie sa ma bucur. Nimic nu era la fel. Vorbeam si facem chestii impreuna, dar EL nu ma iubea. El nu se indragostise de mine. Nu ma vedea desteapta. Nu ma vedea cum eram. Ma vedea mereu de 17 ani cand aveam 21. Ma vedea mereu mai cuminte, mai neindemanateca, mai nedescurcareata decat eram. Isi facuse o parere dubla despre mine. Pe fata ma placea si ma indruma, ma ajuta cu mii de sfaturi, dar dedesubt scorpionul-scorpie nu putea sa se abtina: pregatea un atac, parerea lui adevarata despre mine are sa-mi smulga lacrimi fara rost la final. Avea sa ma franga in mii de bucati ca nu-i spusesem de la inceput: te rog nu ma rani, nu mai suport inca o data.

Avea sa treaca timp fara fund, sa trec prin mii de emotii intense, depresii adanci, muzica trista si apoi vesela. Plans cu ras si invers in ritm ametitor. Discutie normala incheiata cu lacrimi, tipete, trantit de usi si circ prin curte. Atatea certuri. Era 7 dimineata cand am sarit din pat si am fugit in picioarele goale sa ma bag intre ei cu ochii inchisi de somn sa nu se bata. Am trecut prin atatea clipe nasoale, nici nu poti sa-ti imaginezi. Nici nu stii cat de puternica sunt. Sa ii impac de fiecare data. Incearca tu sa refaci un camin destramat de indiferenta si raceala. Incearca tu sa-i ridici moralul unei persoane care cade la fiecare pala de vant. Incearca tu sa o faci fericita ca merita. De un an nu am mai facut nimic. Nu am maturat niciodata camera sau curtea, nu am facut mancare decat de vreo 3 ori, nu am facut absolut nimic si ea munceste 13 ore pe zi. El nu o intelege niciodata si doar alaltaseara o injura prin curte tipand de l-au auzit vecinii de la 3 case incolo. Incearca tu sa bagi in casa cu sonorul la minim un om beat si nebun in prostia lui. Incearca tu sa o faci sa vrea sa mai traiasca si sa mai faca, ceva in curtea asta. Cum sa mai faca palat pentru lumina ochilor sai verzi si tristi? Cum sa o mai conduca in lume de mana mandra si fericita cand nu mai are puterea sa zambeasca de atata munca? Vino tu si repara oameni! Hai, vino! Banii nu rezolva nimic. Sanatatea poate. Vino tu sa-i vindeci sufletul cand o doare in fiecare colt din rai. Vino tu sa o pupi, sa o imbratisezi, sa o asiguri ca va fi bine si sa-i resetezi creierul de la 0: sa nu-i mai pese de parerea oamenilor, sa nu mai fie invidioasa, sa nu urasca oamenii care o folosesc si ii fac rau, oamenii care au uitat de ea, care sunt indiferenti la prezenta ei. Vino tu si fa tot ce fac eu zi de zi cand nu ma repar pe mine! Cand nu ma mint pe mine ca va fi bine! Vino tu sa ajuti copii deprimati la 11 ani de ceea ce vad si aud acasa. Vino si ajuta-i si spune-le tu, fa-i sa creada ca doar invatand vor ajunge mai bine. Ridica-i din intunericul din casa lor si da-le speranta. Vino tu si fa bine cand ti se face rau fara motiv! Asculta povesti triste si ridica moralul de fiecare data!

Vino tu si scrie in agenda mea ce vrei sa schimbi la mine. Ce obiective ai pe termen lung. Ce mai ai de facut si ce ai facut pana acum. Machiaza cearcanele pana la genunchi sa arati tanara si frumoasa.

Normal ca as sta la un ceai sa vorbesc despre ce am, cum ma simt. Cum ma simt cand nu simt nimic. Cand nu am timp de nimic, atatea proiecte in cap, atat de putin timp. Porneste tu de jos si spune-mi ca nu e greu sa ajungi sus-sus. Normal ca as vorbi cu cineva care s-ar uita fix in ochii mei fara sa alunece in decolteu sau sutien. Normal ca as sta in bratele cuiva cu ochii inchisi doar sa uit de ale mele. Doar sa il simt aproape. Parfumul lui sa ma imbete cu liniste, sa ii ascult respiratia cand ii pulseaza vena de la gat. Sa ii mangai obrazul barbos incet si sa tac. Sa vorbeasca el sau sa ma mangaie pe maini sau pe par…Atat!

M-a vazut: el a zis ca-s egoista, altul ca-s prea timida,altul ca prea cuminte, el ca prea posesiva si geloasa. M-a lovit cand a zis-o. M-a vazut exact cum nu aveam eu tupeul sa ma vad, sa-mi recunosc mie ca sunt.

20150814_074725

Advertisements