Old habits


Privesc deseori la cerul plin de nori

printre crengi de tei in noi

ce-a mai ramas din amandoi?

Ce-a mai ramas din vorbele frumoase

si toate noptile albe, spumoase?

Ce-a mai ramas din rima povestilor tale?

Cui daruiesti sarutul gurii atat de moale?

Ce-a mai ramas din noptile de dragoste si dor?

Doar eu pe-aici si colo, dansand, spunand ca astazi mor…

Privesc cu drag luna rotunda printre crengi de tei

Zboara departe spre necunoscut spuma gandurilor si-a ideii…

A mai trecut un an cu zambete si bucurii.

Privesti doar rujul rosu, blugul stramt, parul negru

Nu vezi nimic din spatele-aparentei.

N-ai mai vazut nimic de cand ai plecat. Negru

E parul meu si ochiul tau. Pupile dilatate

-n noapte. Priveai incet pielea suava,

cu degetele de pianist ratacitor in lume

nu ti se  zice, nici de-ai vrea, Pas mare,

dar am uitat de mult timp ale tale soapte.

Nici nu mai stiu ce dinti aveai

Cand dintr-o data imi zambeai,

Erai un inger la lumina de luna nebuna

Si tacuta, dar un demon ziua,

Cand apa ce-o beai

Te facea parca o naluca

A tot ce noaptea promiteai.

Nu stiu din cate vise te trezeai

Si ce cosmaruri ai

Cand ai,

Dar stiu ca eram fericita,vai,

Cand ochii-n ai mei

Ii luminai.

Eram acolo, micuta-n palma ta

De zeu abia trezit din somn.

Puteai sa ma strivesti, eram gata

De orice nebunie de pripas si de noapte

Somon si crap, doi pesti nebuni

In povesti si vise si stele si muzica

Si nebunie in atingeri,

Atata tandrete si delicatete

Nu mi-o fi dat sa mai simt vreodata,

Eram si zei, eram si draci si ingeri

Eram cu tine, eram vie odata.

Timpul trece si norii care trec incet

Dar repede la vale spre dimineata

Mi-aduc aminte fara preget

Cat de frumos, ce bine ma simteam odata.

Eram copila si tu m-ai ajutat sa ma ridic.

In ale tale palme moi atate-aveam sa vad, sa vindec…

Cate tipuri de iubire pot exista intr-un singur om?

De ce n-as fi tacuta, vie, singura, un simplu pom?

De ce atatea emotii si trairi ma taie si incet ma omor?

De ce te stiu si te mai vreau cand cuvintele-ti dor?

De ce-as mai vrea sa  sufar iar,

Visand c-ai sa te schimbi

Pe zi ce trece, o sa fac imposibilul, o mana-n jar

De as baga doar pentru tine nu si-ar opri ceasul ale sale limbi.

N-ai observa ca era pentru tine,

Nici gestul, nici sarutul dulce, dragastos pe pielea ce cauta iubire…

N-ai mai fii tu de te-ai lasa convins

Sa tii la mine, sa ma vrei, sa te fi eu candva invins,

N-ai mai fi tu sa ma iubesti, sa imi arati viitorul intr-un vis,

N-ai mai fi tu de-ai fi aici, in patul meu cald,

Dar mereu gol ca sufletu-mi in care niciun clovn nu starneste

Nici vant, nici soare, nici de nori rotocol.

Privesc mereu pierduta-n vise si poezie,

Tot ce stiu de arta, de frumos, ma taie de vie.

Tot ce stiu de tine inapoi nu o sa mai fie,

Langa mine chipul frumos, dimineata nu o sa sarute cu emotie

Umarul ce parca te voia, te simtea,

Iti vrea aproape gura sa iti fie…

N-ai mai fi tu de prezentul mi te-ar aduce

Din vise si din fantezie,

Dar te-as iubi cat de mult as putea,

As face pentru tine orice, o vesnicie…

Dau click pe fereastra cealalta, pun mixul, pun castile si scriu din nou.

Am inspiratie cand noaptea vine, esti si tu aici, mereu ai fost.

Fumezi incet, lungit pe patul meu destul de mare, suficient de gol.

Zambesti si taci, visezi si esti departesi aproape. Iti simt mana pe piciorul meu, niciodata nu mangai pervers. E totul o copilarie si cand imi dai peste cap al meu univers.

Scriu si iti zambesc, termin imediat.

Mai bine ma lungesc…Inca te-astept in pat. Esti tot acolo, dusul n-ai terminat.

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s