Carrefour


Timpul trece repede. Nici nu stii cand te trezesti transpirata dintr-un vis in care iar voia cineva sa te omoare si cand vine seara si singura,tristuta, te bagi in pat. Momente de intensa bucurie iti inunta sufletul si cateodata nu mai simti golul. Nu mai e suferinta, e doar dorinta, tanjeala dupa lucruri trecute, lucruri prezente si imposibile,lucruri viitoare dincolo de imposibil. Doar tanjeala dupa o clipa,o ora din viata mea sa fiu asa linistita cum eram cu tine. Era liniste, dar niciodata o liniste moarta, care sa te sece, sa te deprime. O liniste sacra. Eram doar noi si-o canapea de piele. Zilele treceau ca in filme, soarele se ridica si se inchidea printre jaluzelele maronii, noi eram tot acolo. La inceput departati, la final imbratisati pana in maduva oaselor. Imi placea sa-ti descopar fiecare coasta si fiecare centimetru de piele, fiecare fir de par sa-l trec printre degete. Those were good times… Best times of my life. Best thing that ever happened to me…I’ll never regret you! No matter how hard can you hurt me. I’m here, in another part of the world, living my life and each moment remembering you with good memories and with sad ones. All your words, your laugh… Inca imi rasuna in urechi. Uneori adorm pe partea preferata si imi imaginez ca te tin de mana si tu ma imbratisezi. Vise tampite. Stiu ca e imposibil. Tu esti imposibilul meu. Erai langa mine pe canapea. Zeul meu pe pamant. Exista, vorbea, fuma si ganda langa mine. Respiram acelasi aer.

Imi placeau cel mai mult discutiile noastre. Ma faceai sa vorbesc si vorbeam. Mult ca de obicei. Nu m-ai facut sa rad. De asta imi e dor, sa ma faca unul sa rad. Mi-e dor sa rad cu un baiat, cu fetele rad mereu. Fac glume si radem impreuna, cu ele reusesc sa fiu eu, sa fiu actrita, sa ma destind. Tu erai mereu serios si daca radeai cu pofta era de vreo gafa a mea, mereu ma intimidai. Ma priveai si ma ascultai prea intens si ma faceai sa ma pierd. Inca imi doresc pe cineva puternic langa mine. Sa imi stapaneasca latura colerica, nebuna,dar si sa imi arate ca tine la mine prin gesturi simple. Am crezut pana in ultima clipa ca nu o sa se termine, ca ne merge bine. Orice mi-ai fi zis sa ma jignesti iertam, nici nu stiam ca ar fi trebuit sa ma enervez. Cu tine nu mai aveam orgoliu si demnitate, acceptam orice vorba spusa aiurea pentru ca tineam enorm la tine. Te priveam cum dormeai si cu mila te sarutam stiind ca o sa-ti curm somnul. Nu ma puteam abtine sa nu-ti arat ca te plac. Asta fac eu! Arat oamenilor cea mai buna latura a mea cand tin laei. Doar sa deschizi gura sa-mi povestesti ceva, doar sa zambesti cu gropitele alea fabuloase, doar sa ma iei in brate si uitam cum ma cheama. De fapt atunci nu simteam totul atat de intens. Despartirea a facut sa cred ca lucrurile au fost mai fabuloase decat erau in realitate. Mereu hiperbolizam lucrurile care ne-au placut si de care ne e dor.

Sunt obosita…Motivata sa fac cariera si sa ajung sus-sus, ambitioasa si plina de energie, cu un management la timpului care nu da gres, pe latura emotionala nu mai simt nimic. Vreau iubire si totusi cand aparede la vreun copil mai mare decat mine care nu vrea decat sa il tin in brate si sa ma sarute toata ziua zic “pa” si plec. Aleg calea usoara la astea. Nu merge, nu mai incerc. De fapt nu imi mai pasa destul incat sa mai dau o sansa. M-am saturat de a doua, a zecea sansa. Am dat candva o mie de sanse si nu a fost sa fie. Daca stiam ca o sa fie asa, ca o sa ma simt asa obosita, nu mai faceam nimic din ce alegeri am facut pana acum. Adolescenta mea trebuia sa fie altfel, plina de rasete, romantism si frumusete in culori, nu plans cu sughituri si certuri noaptea, in pat. Trebuia sa ma iubesti si sa imi arati asta! Singurul baiat care m-a iubit si nu a fost ruda cu mine ai fost si degeaba. Ti-am dat o mie de sanse degeaba. Acum parca as mai vrea iubire, dar ramane un vis indepartat pe care nu mai am puterea sa incerc sa-l implinesc. Parca as vrea un iubit, dar doar 25% din timp, sa nu ma streseze mereu. Sa nu imi ceara socoteala la nimic, sa nu ma intrebe ce fac si de ce, sa nu vina peste mine si sa nu imi ceara prea des sa stau cu el. Sa fie acolo doar cand am chef de el, ca o jucarie buna doar cand ai nevoie deo distractie sau niste brate lungi si albe in care sa inchizi ochii uitand de toate. Sufletul meu nu are alinare in bratele nimanui. Cei care ma plac enorm sunt prostuti si inocenti, prea copii, prea religiosi, prea cu capul in nori, prea fara vise si planuri de viitor. Am nevoie de un om cu viziune, destul de inteligent sa isi faca viata lui, dar si sa imi dea sfaturi mie si sa fie langa mine cand are nevoie.

Ma plimbam azi prin oras la cumparaturi. Doar cu o gentuta pe umar, cu visele in buzunare, priveam lumea si meditam. Ce sa faca omul cand de fapt nu face nimic?Mediteaza or ein sir gasind raspunsuri la intrebari existentiale legate de interiorul lui, dar si de motivatia din spatele faptelor altora. Gandesti lumea si lumea e a ta! Vedeam lumea agitata sa cumpere pentru Paste toate lucrurile posibile de parca se inchid toate magazinele si nu mai au ce sa manance…Oameni nebuni. Coada in supermarketuri, niciun cos ramas. Astept sa apara unul si il si inhat. Ma plimb prin magazin cu cosul plin si la casa, la coada de fapt, il pun jos si scot portofelul. Cum se misca mai in fata omul din fata mea, cum impingeam cosul cu piciorul stang mai in fata. Nu puteam sa il mai tin in mana, maini pardon ca asa il tineam. Plus ca mi-era teama sa nu sparg lucrurile fragile din el. Am tras de plase pana la autobuz, doar eu intru in supermarket si in 5 minute ies prinzand si masina. Mergeam si ma gandeam ca nu am nevoie de stres pe cap. Nu am nevoie sa ma streseze cu apeluri, mesaje toata ziua. La inceput pare frumos, cand se supara ca nu i-ai dat mesaje 2 ore in care ai fost la cumparaturi si apoi ai tras de plase pana la autobuzul spre sat, devine imsuportabil. Vrei sa arunci telefonul sa-i spargi capul… Cu cat sunt mai prostuti cu atat de plac mai mult. Cu cat de plac mai mult. Cu cat te plac mai mult cu atat sunt mai insistenti cu mesaje, apeluri,etc. Cu cat sunt mai insistenti cu atat devin mai mari santajisti emotional cand vrei sa te desparti de ei. Cu cat sunt mai buni santajisti emotional cu atat mai mult imi strica mie serile de joi si vineri seara de nu mai stiu nici ce zi e de cand am vacanta. Satula de jocuri, de prostii, aceleasi idiotenii de etape una dupa alta in exact aceeasi ordine. Te intrebi la un moment dat: Oare asa sunt toti? Dupa 3 deja toti fac aceleasi chestii. Primul era ca ultimul, al doilea cu al patrulea, trei cu cinci, sapte cu ala din mijloc, asta cu ala pe care l-ai uitat. Ti se invart in cap nume, fete. Uneori nu ti se mai invarte nimic si vrei doar sa dormi ca esti obosita. Nu vrei sa fii luata la intrebari pentru fiecare ora din viata ta. Te-ai obijnuit singura, e mai liniste asa. E greu doar cand te bagi in pa si uitandu-te la telefon, nu te cauta nimeni. e greu cand ti-e frig in plapuma si nu te imbratiseaza nimeni si cand trecand pe langa strada lui il vezi si tot ce iti poate oferi e spatele.E greu doar cand iti amintesti ca ai avut nopti si zile mai bune, ore intregi in care nu mai erai singura. Jumatatea ta era langa tine, te tinea de mana fumand fara sunet. Inima ta spargea linistea. Era vie, fierbinte, pasionala, tandra, salbatica, misterioasa, dramatica, furioasa, nemultimita, mereu cautand perfectiunea,mereu cautand sa te schimbe. Cine? Jumatatea!

Cand lucrurile par de nesuportat inchide ochii si dormi!

Ia-ti geanta si portofelul si pleaca in lume! Unde? De unde sa te intorci!

Cand lucrurile par de nesuportat, fa-te ca nu auzi tipetele si scandalul. Te prefaci pana esti una cu linistea. Nu mai auzi nimic si ea zice furioasa: Esti moale ca tac-tu! Pardon, sunt calma si asa mi-e mai bine. Am fost destui ani agitata, furioasa, adolescenta tipand pana ragusea,am fost nebuna. Sunt mai normala ca oricand. Mai sanatoasa, mai puternica, mai rece, mai cerebrala,mai indiferenta. Am un scut, putine lucruri imi mai pot face rau. Au ochi negri si buze frumoase. Piele alba si multa vrajeala d-aia buna…

Ps: Carrefour inseamna rascruce, intretaiere de drumuri in franceza. Pentru ca am sange latin, fierbinte in vene.

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s