I just wanna cry


Si cand plangeam,plangeam pentru ca imi pasa.Pentru ca voiam sa vezi cat de mult imi pasa.Abia ma machiasem si era draguta foc,apoi mi s-au umflat ochii,s-au umplut de vene sangerii si eram horror.Am vrut sa plec departe,sa ma ascund,sa nu ma mai gasesti,sa vad daca te panichezi,daca iti pasa,dar locurile erau ocupate si am stat,doar am asteptat sa ma gasesti.De fapt doar sa ma cauti.Era indeajuns pe moment sa redevin draguta.Focul disparuse in stres si lacrimi.

In momente cruciale te priveam in ochi si imi venea atat de tare sa-ti zic “Te iubesc”,sa strig asta,nici nu-ti vine sa crezi,de fapt mie nu-mi vine sa cred ca mai pot simti pentru cineva asa ceva,ca mai pot pronunta asta.Dar m-am abtinut.Am tacut si mi-am muscat limba sa fiu sigura ca nu iese porumbelul.As fi vrut sa te tin in brate cand razele de soare se strecurau printre draperii si sa-ti sarut spatele incredibil de alb.As fi vrut sa ma lasi sa-ti mangai obrazul inainte sa te sarut,sa te mangai pe gat inainte sa adorm.As fi vrut…sa privim rasaritul imbratisati si sa ne plimbam de mana.sa nu ne ciondanim din prostii si sa nu ne ignoram,sa nu ne lasam singuri si sa ne pese totusi de celalalt.As fi vrut…Sa tii la mine.Sa-ti pese,ca mi-e rau,ca plec,ca sunt suparata,ca am nevoi,ca orice…As fi vrut sa ma simti si sa nu te enervezi cand nu eram in apele mele.Ma gandeam ca zilele de vis se vor termina,ca o sa pleci,ca nu o sa ma mai placi,ca o sa se intample ceva.Stiu,gandeam aiurea,dar de obicei cand ma iau temerile se adeveresc.Am eu un simt la astea.

As fi vrut sa ma vrei doar pentru tine si tu sa fii doar al meu.As fi vrut…multe.Sa radem ore in sir si sa fim din doi,unul mereu.

As fi vrut sa nu ma simt singura si sa nu am cu cine vorbi si sa nu ma lasi singura.As fi vrut sa ma placi cu adevarat.As fi vrut multe.Mult mai multe decat crezi sau cred eu.

Am mers pe strazi lungi si intunecate si as fi vrut sa te iau de mana.Sub umbra pomilor frunzosi sa te prind intr-o imbratisare si sa te sarut.Sa ne desclestam cand trecem de umbra ca si cum nu ne cunoastem,dar eram doar doi straini pe langa alti straini de langa noi.

As fi vrut sa ma trezesc cu tine sarutandu-ma si zambindu-mi.

As fi vrut sa fii cum erai inainte.Sa nu te schimbi,sa nu te enervezi in 3 nanosecunde si sa nu-ti tina 12 ore.

Se ridica soarele din mare si priveam toti fascinati pe geam.Era 6:29 am.Cu respiratia intretaiata priveam orizontul cand un marfar ne-a luat fata.Se injura ca pe stadion ca nu mai vedeam soarele decat intre vagoane.Am vazut rasaritul pana la urma,asa,taiat de vagoane.Primul si ultimul din saptamana aia.

Prima zi am zis ca nu o sa treaca,ce fac eu toata ziua acolo?Cum ne-am imprietenit si am inceput sa petrecem timp impreuna parca nu ne mai venea sa ne despartim.Ne pierdeam orele de la 12 am incolo jucand remmy si band suc sau mancand prostii.Aveam sa regret marea si soarele,briza si apa in care m-am balacit de nu-mi mai venea sa plec acasa.Am invatat sa dorm si o ora si o jumatate de ora si apoi sa fiu fresh,am dormit si in tren si in microbuz si pe jumate de metru patrat.Credeam ca n-o s-o fac niciodata.Oamenii se schimba.Am invatat ca in iubire nu exista secrete,nici intimitate.Am mai invatat ca unii fac legea si altii o respecta,ca de obicei el da cu pumnul in masa si ea tace si face si ca in general nu iese bine daca iti spui parerea.

Am invatat ca daca nu ceri,nu ai si daca nu dai,nu primesti.

Ca acasa nu e decat acolo unde sufletul ti-e linistit si venind acasa cautam marea si pe ei pe langa mine.Nu mai beam nessul in mai multi si remmy-ul sta trist si singur pe birou.Cu cine sa ma mai joc acum?Mi se usuca buzele si nu le saruta nimeni,nu ma face nimeni sa plang,dar nici nu vine nimeni in camera in care stau.

Am invatat ca,cu cat ai mai multe reguli,cu atat esti mai introvertit si cu atat mai singuratic.Ca oamenii stricti sunt singuri si tristi.Ca in iubire se fac compromisuri si iubirea te face vulnerabil.Ca daca ierti si inghiti esti prost,daca ripostezi esti rau si egoist.

Te-am privit din spate si am fi vrut sa fiu langa tine,de mana ta,dar orgoliul nu ma lasa sa fac ce-mi dicta inima.As fi vrut sa te sarut si sa te impac,sa-mi cer scuze,dar orgoliul mi-ar fi dat un pumn.As fi vrut sa plec pe strazi in picioarele goale,dar mi-era teama ca nu ma vei mai gasi.As fi vrut sa plec acasa,dar mi-era teama ca nu ma vei mai cauta.As fi vrut sa te intep la orice vorba,dar mi-era teama ca nu-mi vei mai vorbi deloc.

Te-am privit dormind si as fi vrut sa te sarut,dar nu voiam sa-ti stric somnul…

As fi vrut sa-ti zic “Te iubesc”, dar mi-era teama ca te vei speria si vei pleca departe.

As fi vrut sa nu-mi dai mintile peste cap si sa nu sufar cand am facut-o…As fi vrut sa nu fac multe,dar le-am facut.De ce?Pentru ca tineam la tine.Asa-s eu,tin repede la cineva.Imi pierd capul prea repede.Asta imi va aduce finalul.

As fi vrut sa nu vin mergand repede,entuziasmata spre tine,in gara,dar am venit.Asa sunt eu.As fi vrut sa nu-ti arat cat de mult te plac si sa nu-ti zic asta,dar nu m-am putut abtine.

As fi vrut sa nu ma gandesc la tine cand o fac…dar pur si simplu nu ma pot abtine.Imi stralucesc in intuneric ochii tai frumosi caprui si pielea ta luceste de parca te privesc iar dormind.Ce piele alba minunata…

I wanna cry and I wanna love but all my tears the things you stole…

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s