7 zile


Era prima zi.
Cea mai importanta zi.

Eram acasa si ma uitam cu ochii mari si veseli la varul de pe tavan.

Ma rasuceam sa cunosc mai bine locul in care am ajuns. Totul era mare,strain si gol, dar era cald. Imi era bine desi nu stiam unde sunt. Apoi am vazut niste maini uriase, ca din cer venind, care au venit si m-au ridicat. M-a luat cu ameteala miscarea asta, dar ajunsesem la un piept cald. Avea ochii mari ca ai mei si imi zambea. Mi-a luat mana si mi-a sarutat-o. Inca mai ador sa mi se sarute degetele si sa fiu tinuta de mana. Am plecat cu ea. Nu stiam unde, dar in bratele ei eram in siguranta. Ma simteam ” acasa “.

 

A doua zi

Trecuse ceva timp de atunci. Eram mai mare. Ziua ma jucam pe strada cu copiii pana cadeam lata de oboseala pe patul moale. Ma astepta mereu un miros proaspat, placut si adoram sa dorm incolacita in asternuturile mereu curate. Inchideam ochii si visam ca sunt pe un deal, langa un lac si privesc stelele. Inchideam ochii in asternuturile fine si visam la aventuri nemaiauzite. Visam frumos… Era vremea cand inca mai visam frumos.

 

A treia zi

Imi crescuse parul si nu stiam ce sa-mi fac sa ma simt mai frumoasa. Aveam un par negru si des si sprancenele imi dadeau de furca. Ziua invatam si speram ca ei sa ma placa pentru ca sunt desteapta, dar seara,intre asternuturile moi, indoielile ma strangeau de gat: daca nu o sa ma placa nimeni vreodata? Adormeam cu teama asta si cu promisiunea ca ” De maine ma schimb! ”

A patra zi

Aveam 19 ani si desi lucrurile nu erau roz pe toate planurile pot spune ca eram fericita. Ca tipam sau nu inainte sa adorm plangand in asternuturile verzi si parfumate, stiam ca la trezire nimic nu o sa mai fie la fel. Ma schimbam in fiecare zi si asta consta. Preocupata de propria evolutie  am inceput sa schimb si mediul in care petreceam 3/4 din timp, nu numai aspectul si ideile mele. Mi-am cumparat asternuturi noi si am reamenajat camera. Mi-am cumparat o biblioteca incapatoare si am umplut-o cu vieti in file albe. Dupa fiecare zi fericita sau una grea si obositoare am revenit cu drag in asternuturile mele inflorate si cu miros de paradis pe pamant. Somnul avea sa ma poarte pe taramuri fermecate cu sau fara brate care sa-mi incalzeasca trupul firav si rece.

 

A cincea zi

Eram mai matura acum. Imi crescuse parul si ochii aveau o sclipire demonica in ei. Oamenii nu ma mai citeau asa usor ca pe vremuri. Aduceam in fiecare seara in pat alta carte. Eram cam adulterina: dormeam cand cu una, cand cu alta. De cele mai multe ori cu vreo 5 deodata. Nu le uitam numele si nici ce-mi zisese fiecare. Ma jucam cu cuvintele lor dupa propriul plac si uneori mai si scriam din ce-mi ziceau seara de seara. Ma prindeai dormind inconjurata de carti incepute si semne de carte raspandite. Uneori imi aduceai cana de nes fierbinte la pat. Erau vremuri bune alea. Ma simteam rasfatata. Erau dimineti rare si le stricam noi cumva certandu-ne din motive copilaresti. Radeam si ne gadilam,ne certam si tipam si adormeam imbratisati pe lenjeriile mele cu miros divin. Oricate ne-am fi zis, tot in pat ajungeam. urmarind seriale cu sufletul la gura sau filme care ne binedispuneau, jucand remmy, citindu-ti ce mi se parea mie interesant sau doar facand planuri de viitor, ne cufundam trupurile in asternuturi moi si incheiam o noua zi sa lasam loc alteia mai insorite, mai frumoase. Zilele erau ale lor: scoala, munca, familie,responsabilitate sociala, dar noptile… Noptile erau ale noastre si nu ni le putea lua nimeni.

 

A sasea zi

Noptile erau lungi si friguroase. Ma temeam sa dorm singura sa nu visez urat. Uneori te prindeam de mana la plecare si sarutandu-te te rugam sa ramai, sa ma ti in brate pana adorm si cand imi inghetau talpile iesite din plapuma sa mi se incalzesti tu. Erai mereu fierbinte. Muream de frig sub asternuturi si te puneam sa ma ti mai strans in brate, dar tu-mi ziceai ca-mi arde pielea si ca-s transpirata si sexy. Nopti reci, nopti de pasiune nebuna si tandrete copilareasca, toate noptile au fost ale mele si le pastrez presate ca flori din vremuri imemoriale intre filele unui jurnal. Clipele alea au trecut. Dorm singura si nu-mi amintesc dimineata daca mi-a fost frig. M-am obijnuit asa. Mi-e bine si nu ma feresc sa o spun.Sunt ok. In sfarsit pot spune cu mana pe inima ca-s ok si ca sunt vindecata. Si libera. Atat de libera ca m-as arunca de pe stanca crezand ca pana jos o sa prind aripi si o sa zbor spre lumi nemaivazute. Eu,care mi se face rau daca ma urc la doi metri inaltime.Eu, care acum ceva timp muream si lacrimi fara oprire imi curgeau innegrind asternuturile cu tusul si rimelul preferat. Oricat de rau sau bine mi-ar fi fost, promisiunea a ramas aceeasi: “Oriunde m-as duce tot acasa ma intorc. Oriunde as pleca, gasesc eu drumul spre casa. ” Am mereu emotia revenirii si imi las mereu o portita de intors acasa. Nicaieri nu e ca in patul meu,camera mea, coltul meu de rai. Asternuturile mele cu miros de flori si inaltimi terifiante. Miros ametitor de dulce si de puternic.

 

A saptea zi

Totul se schimbase si aveam din ce in ce mai putin timp sa dorm. Eram agitata si mereu pe fuga, eram extenuata, dar imi placea la nebunie.Zambeam si radeam, vorbeam si taceam, ma certam cu lumea, dadeam din maini explicand si eram fericita. Doar o raza de soare. Nu mai esti aici sa-mi zici asa. Ai disparut, Milagro. Am ramas doar eu cu asternuturile mele, cu cartile si amintirile, cu lacrimile care refuza sa cada si cand o fac ma ustura ingrozitor si-mi inteapa ochii. Am ramas doar eu cu calculatorul, portita mea spre viitor,spre civilizatie, spre tot ce e evolutie, spre oameni pe care in lumea reala nu am cum sa-i intalnesc.

Zilele sunt ale voastre,dar noptile…

Noptile sunt doar ale mele.

Asternuturile si amintirile si clipele si zambetele si fetele si numerele si mesajele si gandurile… Sunt doar ale mele.

 

Pentru nopti de vis, doar ale tale viziteaza lenjerii pat outlet. Sigur vei gasi ceva care sa-ti lase amintirea celor mai frumoase nopti si celor mai insorite dimineti.

Nu lasa timpul si oamenii sa-ti fure noptile!

Advertisements

9 thoughts on “7 zile”

  1. I’ve been surfing online more than 3 hours today, but
    I by no means discovered any fascinating article like yours.
    It’s beautiful worth sufficient for me. Personally,
    if all webmasters and bloggers made excellent content material as you
    probably did, the web will likely be a lot more useful than ever before.

  2. Asa ne trec zilele, asa ne trece viata, prinsa intre lacrimi si zambete, intre cald si rece, intre fericire si deznadejde. Frumos ai croit povestea, Oana!
    Succes la concurs!

  3. M-au prins zilele tale in jocul lor. O poveste de dragoste, o poveste de viata. Ai fost cu adevarat inspirrata scriind, felicitari si bafta la concurs!

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s