Ne jucam cu timpul


Inca o zi.Inca o luna.

Cica ar veni primvara.Oare?

La cata ninsoare si mocirla avem in suflet,oare mai vine?Vreo vreme insorita?

Poate doar o sa purtam umbrele cu soare pe ele.

Ne intalnim in statii de autobuz cand ochii ne sunt somnorosi si ne luam de brat povestind si razand in hohote pe strazile triste.Hohotim si-n autobuz ca nu ne-am mai vazut de mult timp si sunt mai amuzanta decat iti aminteai.Am multe sa-ti povestesc.Nici nu stiu cu ce sa incep.

Hai sa incepem cu oamenii fericiti.Sunt contagiosi.Te uiti la ei si sunt identici:zambesc la fel,fac aceleasi grimase,se striga la fel,mananca la fel,vorbesc la fel de incet.Esti a treia roata la bicicleta si totusi nu ai pleca de langa ei.Sunt asa draguti impreuna.Se completeaza perfect.Erai si tu identica la infatisare cu cineva.Ti s-a spus de vreo 5 ori,dar ce-a contat daca nu v-ati inteles?

Acum cauti oameni care sa nu semene cu tine.Sa fie diferiti si sa te provoace.

Pasiunea e inselatoare.De cele mai multe ori ascunde doar clipe de aparenta fericire.Minciuna.Iluzie.

Ce-a ramas stabil?Ce cauti?

Respect.Inteligenta.Asta e pe primul loc.Vreau sa stau cu capul pe umarul tau pe un bloc de 10 etaje si sa vorbim cate in luna si in stele pana cand vine ora 4 si adormim instantaneu.Pana cand cuvintele curg in conversatie in somn.Liniste.Fiecare intalnire sa-ti ofere oaza de echilibru pe care o cautai.Acea inocenta fara pasiune si acea perversitate fara inocenta.

Timp fara timp.Sarut fara buze.Priviri fara sclipiri.

Admiratie fara cuvinte,cuvinte fara admiratie.

Prietenie fara iubire,iubire fara prietenie.

Fidelitate fara pretentii,discutii fara idei.Polemici fara suprematie.Glorie fara durere.

Tinerete fara bucurii.Tmp fara bani.Idei fara curaj.Relatii fara intrebari,fara tupeu.

Ador oamenii inteligenti.Cei cu care despre orice ai vorbi te simti cand pleci,imbogatit si bucuros de o asa petrecere a timpului.Acele persoane pentru care sa faci nes la 3 dimineata pentru ca nu vrei sa adormi si sa nu afli finalul povestii,discutiei.Acele persoane pentru care tremuri de frig,doar sa le auzi vorbind.Acele persoane carora le oferi tot fara sa ceri nimic si carora nu le oferi nimic si le ceri tot,sufletul si creierul.Emotiile si gandurile.Amintirile si ideile.Tot ce au si nu vor,nu pot sa-ti dea.

Iubesc imposibilul.d-aia si visez lucruri imposibile.

Glorie,faima,iubire,o viata linistita din anumite puncte de vedere,zbuciumata in sensul bun din altele.

Calatorii pe aripi de vis,aripi de pagini,file goale si stilouri incarcate,maini subtiri,tremurande,privirea ta si vorbele mele.Calatorii pe picioare subtiri si lungi.Trenuri lungi si luminate pe dinauntru,negre pe dinafara.Noaptea desfasurandu-se inaintea mea,necunoscutul la fel.Merg la sigur.Oriunde as merge voi gasi ceva.Ceva ce caut.Ce vreau si ce astept.

Inteligenta?

Cea mai frumoasa perla a omenirii.Cei mai bogati oameni au un cufar intreg de cunostiinte.Oameni cu viziuni,cu idei.Oameni suciti si incapatanati.Oameni introvertiti si vorbareti.Oameni cu priviri blande sau diabolice.

Unde-s oameni destepti vorbind apar si eu.Stau intr-un colt si ascult.Retin,analizez,gandesc,combin si inventez ceva nou.Ceva propriu.Vreau si eu perla mea.O slefuiesc pe zi ce trece.

Inteligenta e de mai multe feluri.Unii au cunostinte.Unii au darul povestirii,altii al interpretatului,unii sunt  amuzanti.Unii interpreteaza gesturi,clipe,momente.Altii prevestesc din 3 cuvinte ce-o sa ti se intample maine.Altii te tin cu capul plangand pe umarul lor si iti ofera raspunsuri la intrebari pe care tu ti le pui zilnic cu privire la tine.Astia,cei mai inteligenti dintre toti te stiu si te inteleg mai bine decat o faci tu.Cand tu nu te intelegi si te chinui crestand in carne intrebari,ei vin cu raspunsul care te lumineaza si te scapa de tortura zilnica.

Uneori poti vorbi cu un necunoscut ce-ai facut sau visat azi noapte si in sfaturile si cuvintele lui scrise poti gasi alinare.Pentru ca unele lucruri nu se vorbesc cu oricine.Pentru ca nu ai chef sa te chinui explicand unuia si altuia de ce ai facut nu stiu ce chestie si cum aia nu trebuie interpretata asa,asa sau asa pentru ca e “altceva”.Ceva mai presus de idei,prejudecati,de ce credeam/voiam/visam ieri.Ceea ce e realitate azi pentru ca adevar absolut nu mai caut.Poate doar eu il detin referitor la viata mea.Poate.totul e relativ si nu ma exprim in procente cand e vorba de oameni.Oamenii necesita intelegere,emotii,zambete,cuvinte blande.Orice.Numai numere si probabilitati nu.

Probabil ca am uitat cu ce am inceput si ce voiam sa spun.Mi se intampla des.Pentru ca nu scriu cu mintea,ci cu sufletul.Ala mic si chircit,uscat de iarna.Pentru ca simt fiecare cuvant.Pentru ca simt fiecare om de care ma indragostesc.La fel ii simt indepartarea,instrainarea,plecarea lui ma doare de fiecare data.Raman aceeasi in tipare generale,dar mici detalii,idei,prejudecati de modifica.Ma schimb constant.O sa devin cineva.Cineva deosebit.Important,cu multe calitati.O femeie pe care sa o vrei langa tine.Pe care sa o vrei pentru perioada nedeterminata.Fara sa te presez,fara sa te intreb,fara sa-ti cer ceva.Sa ma vrei pentru ca vezi in mine ce-au vazut insumat toti cei dinaintea ta.

Vede-ma cum te vedeam eu.In perioada a,b,c si inca mai departe de atat.In viitor daca vezi.

Ne jucam cu timpul.Uitand de prezent.Gandind viitorul la orice pas.Analizand trecutul de parca l-am schimba.

Ne jucam cu suflete.Si doare.Doare cand noi suntem aia raniti.Cand glumele sunt pe seama noastra.

Doare,dar o sa lovim inapoi.Ne luam sufletul in pumni cu ultima cenusa curgand si plecam.Departe.Atat de departe ca nu o sa ne cunoasca nimeni.Nici macar noi nu o sa mai stim cine suntem,ce am fost.Stim doar ca vom ajunge la un anumit tipar.Stim ce vrem sa ajungem si o sa muncim pe branci sa fim aia.Fiecare lucru obtinut va fi facut cu manutele noastre fragile si fiecare zambet va incununa o lupta castigata.Cu cine?Cu mine,cu tine,cu intamplarile,cu durerea,cu amintirile,cu viata in general.Cu tot ce ne tine pe loc sau ne pune piedici.Pentru ca progresul inseamna lupta castigata sau depasire intr-o cursa lunga.

Advertisements

One thought on “Ne jucam cu timpul”

  1. Poate e timpul sa faci nitica terapie, doar asa va veni eliberarea. Nu e el cel ce te tine captiva, sapa mai adanc. Succes!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s