Iarna ucigasa


Nu mai sunt grăunţe-n butoi

Zgârii cu canciocul fundul gol

E atât de frig şi de gol în curte la noi

Că mi-au degerat mâinile în vântul domol…

Grămezi de zăpadă acoperă grădina pustie

Stau singuri în ger pomii, săracii noştri pruni

E pustie grădina, cele vecine par părăsite;mie

Mi se pare că trăiesc în câmpul pustiu, respir printre pomi

E frig în încăperea asta polară,

Ce flori?Am gheaţă, bucăţi, lipite de geam,

Uşa abia se deschide, apa e toată o bucată-n găleată

Încălzesc apa să-mi fac ceva cald acum.

Simt că îngheaţă şi suflul în mine,

Mă urc pe un scaun că-mi îngheaţă picioru-ncălţat

Stau lângă aragaz şi pare că mi-e bine

Ma uit in oglinda de frig îngheţată:nasul mi-e roşu, faţa un bulgăr de zăpad

E frig de te usuci, ţi se scurg gândurile

Cu groază te gândeşti, de-ai rămâne blocat în încăperea asta

Cu siguranţă te vor prinde mort zorile

Căci totul e gheaţă, abia flacăra aragazului mai dezgheaţă ceva

Pereti de bca, pereti ai morţii albe

Atât de liniştită pare lumea d-afară, ceasul trece

Raţele se aleargă pe zăpadă, fumul încearcă alene să iasă pe hornurile bolnave

E totul o mare de zăpadă şi-un frig ucigaş îmi degeră mâinile, acum chiar vinete

Simt că deşi iubesc zăpada asta pură

Şi luna pe care asear-o vedeam printre crengile încărcate

Fumul ce flutură pe cer ca un fular în vânt, iară

Încep să urăsc frigul care-mi ucide speranţa, simt c-o să mor de iarna mea îngropată…

Încerc să fug, dar ea e oriunde

E gheaţă la scară, vezi să nu cazi

Îmi zicea cineva cu faţa niciunde

Dar ce mai contează de-alunesc sau nu?vreau să-mi duc ciocolata caldă, în casă, întreagă, azi…

Unde să fugi când cazi în noianul de zăpadă

E strada un mormânt alb, de frig pustiit

Simt că nu îmi pasă, poate orice de la streaşină să cadă

De lângă sobă, cana caldă în degetele vinete, nu mă mişc!

886742_10201225994556079_1701311923_o 1397564_10201225994996090_1150516881_o 1398585_10201225994596080_484758918_o 1402932_10201225994636081_366262335_o

Advertisements

One thought on “Iarna ucigasa”

  1. În fotografii ai surprins cel mai frumos moment al primei zăpezi, albul ireal de alb, îmbrăcând până și crengile pomilor!
    Iar în vers ai cuprins neplăcutul iernii, cu gerul ce prinde și strânge ca-n menghină totul!
    Frumos!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s